CHEILE ZUGRENILOR
Tip rezervaţie: geologică / morfologică / chei.
Suprafaţă: 314 hectare.
Încadrare teritorială-administrativă: comuna Dorna Arini / comuna Crucea.
Custode: Direcția Silvică Suceava.
Sit Natura 2000 care se suprapune peste rezervaţie: Pietrosul Broştenilor – Cheile Zugrenilor.
Localizare
În valea Bistriței, la sudul masivului Rarău-Giumalău.
Acces
Râul Bistrița se formează la Vatra Dornei prin confluența Bistriței Aurii (care coboară din vestul Munților Călimani și Pasul Tihuța). După patru kilometri primește din dreapta Pârâul Neagra Șarului (care drenează caldera din estul Călimanilor). La 20 de kilometri aval de Vatra Dornei, Bistrița intră în cheile Zugreni, străbătute de DN 17B (Vatra Dornei – Poiana Teiului de la coada lacului Bicaz).
Caracterizare și importanță
Chei sălbatice pe Valea Bistriței adăpostind o vegetație de interes comunitar. Rezervația se întinde și în versant drept al râului pe muntele Pietrosul Bistriței până la vârf.
Istoric
Din vremuri vechi Bistrița a fost calea de transport prin plutărit a trunchilor de copaci doborâți în munții Rodna, Suhard, Călimani, Rarău, Giumalău și Obcina Mestecăniș, purtați de apă până la Galați.
Elemente geologice și morfologice
Cheile, care au patru kilometri lungime, sunt tăiate de râul Bistrița în șisturi cristaline între care și calcare cristaline reliefate din versanții foarte abrupți. Ei au 200-300 metri înălțime și prezintă forme bizare ce poartă denumiri pitorești precum: Colțul Acrii, Piatra lui Osman, Grindul Pușcatei, Stânca Coifului. Lățimea cheilor permite străbaterea lor de către o șosea astfaltată (DN 176). Râul prezintă repezișuri, vârtejuri, ochiuri adânci, ce adaugă un plus de frumusețe rezervației.
Elemente biologice
Cheile adăpostesc o floră bogată din care menționăm în primul rând floarea reginei (Leontopodium alpinum), cunoscută și cu denumirile floarea de colț și albumiță, monument botanic al naturii, endemismul Andryala levitomentosa, descoperită pe muntele Pietrosul Bistriței, de unde și numele, precum și alte plante de stâncăriș cum ar fi clopoțelul (Csmpsnuls carpatica).
Avifauna este destul de variată, fiind reprezentată de specii protejate cum ar fi vulturelul de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea de mesteacăn (Picoidus trydactilus), ghionoaia (Picus canus)…
Din elementele faunistice este de subliniat bogăția în pești: păstrăv, clean, mreană, scobar și rare exemplare de lostriță.
*sursa text : Cheile Zugrenilor | Județul SUCEAVA (judetulsuceava.ro) , Arii naturale protejate din Bucovina / prof. dr. Marcian BLEAHU, Adrian DONE și Tatiana DONE / Gura Humorului, Terra Design, 2006;
